niciodată din dragoste / luna park

niciodată din dragoste

mi-am spart protezele inimii

arătând gingiile ventricolelor

uneori mă bântuie un pitic cu pălăria de zurgălăi

un demon asexuat cu pene de colibri la urechi

alteori se perindă sub oglinzile mele

deformaţiile genetice ale gemenilor albinoşi

sau pur şi simplu radiaţiile planetelor polimorfe

praf stelar în simetrii de vultur îmi plonjează în gură

când mă trezesc cu organele transplantate în ghips

chinuit de bliţuri infraroşii şi zgură de magnetit

camera se învârte se prăbuşeşte

se preschimbă în maşină de închegat sânge viu

clovni negri la luna park din capul meu

devoră bomboane de oseminte şi naftă

magistre cu ţigări din carne

boscorodesc ascunse în scorburi din castelul cu fantasme

înot într-o piscină de labradorit

putregai centrifugat cu celule de sifilis

ling creier pe buzele unui transsexual

trucat cu rujul alb al mamei mele la 18 ani

nu ştiu cine i-a spălat oasele de carbon

nici cine i-a stors cerebelul bordo

rujul este prea alb

e un gândac de carton

un carusel cu avort

sângele alb este jet letal

se scurge sclipind prin luna park

nu ştiu cine mi-a fiert direct în vene sângele alb

injecţia are gust de sex radial

ştiu doar că moartea uneori

e un adolescent cu retard menstrual.